În ultimii ani, tot mai multe persoane apelează la tehnologia AI, precum ChatGPT, pentru suport emoțional și terapie de tip conversațional. Această tendință a fost evidențiată pe rețele sociale precum TikTok, unde hashtag-urile legate de terapia prin AI au înregistrat miliarde de vizualizări. Cu toate acestea, specialiștii în sănătate mintală atrag atenția asupra limitărilor și riscurilor utilizării acestor tehnologii.
ChatGPT poate oferi un sprijin de bază, printr-un dialog ce imită o conversație umană, dar nu este un substitut pentru consilierea profesională sau tratamentul medical. Înainte de fiecare răspuns, programul avertizează că nu este un terapeut autorizat și nu poate face diagnostice. Aceasta se adresează utilizatorilor care caută să-și exprime gândurile și emoțiile fără a înlocui consultul de specialitate.
Un exemplu ilustrativ este experiența unei tinere din California care a folosit ChatGPT pentru a procesa o despărțire și a-și exprima sentimentele atunci când nu dispunea de timp sau resurse financiare pentru un terapeut. Ea a apreciat posibilitatea de a primi sugestii și feedback obiectiv în orice moment, considerând această modalitate un pas înainte față de simpla jurnalizare personală.
Totuși, specialiștii trag un semnal de alarmă privind pericolele implicite ale unor astfel de programe, mai ales în cazul persoanelor aflate în criză sau cu afecțiuni psihice severe. Un caz tragic petrecut în Belgia, în care un bărbat cu depresie s-a sinucis după utilizarea unui program AI neavizat, subliniază necesitatea unor teste riguroase și reglementări clare pentru aceste instrumente.
Ravi Iyer, psiholog social, afirmă că modelele de limbaj utilizate de AI nu sunt încă controlabile sau predictibile, ceea ce poate duce la consecințe grave. De asemenea, Dr. John Torous, psihiatru, precizează că, deși există speranță pentru integrarea AI în terapia clasică pe termen lung, în prezent aceste tehnologii trebuie să fie evaluate cu atenție și nu pot înlocui vizita la specialist.
Dezvoltatori precum Lauren Brendle încearcă să creeze programe AI specializate, capabile să rețină conversațiile anterioare și să ofere un „raport” personalizat, însă acestea sunt încă în fază experimentală și nu recomandă folosirea lor ca tratament unic. În România, aceste tehnologii pot reprezenta un instrument auxiliar interesant, mai ales în zone unde accesul la servicii de sănătate mintală este limitat, dar nu pot înlocui practica medicală tradițională.
Concluzia experților este clară: AI-ul poate oferi suport ocazional, dar nu oferă suport clinic și nici nu poate face diagnostic sau tratament. Persoanele cu probleme psihice serioase trebuie să apeleze în continuare la psihologi, psihiatri sau alți profesioniști în sănătate mintală.
Astfel, publicul din România trebuie să fie informat corect despre potențialele și limitările terapiilor prin AI pentru a evita riscurile și a înțelege corect rolul acestor tehnologii în peisajul actual al sănătății mintale.
În contextul creșterii interesului pentru metode alternative de suport emoțional, informațiile corecte și sfaturile specialiștilor reprezintă o resursă utilă și necesară pentru cetățenii români.
